Este minunat cand ai o relatie si totul este pefect ( stiu ca nu exista "perfect", este vorba despre perfectiunea pe care o defineste fiecare in propria viziune ). In general, acest tip de relatie, nu este prima relatie "serioasa" pe care o ai. Majoritatea treceti prin "relatia" pe care o considerati a fi prima si ultima, si cand zic treceti ma refer ca urmeaza alta..si probabil alta..si tot asa..pana cand ajungeti sa aveti "relatia perfecta".
Multe voci roscate sustin sus si tare ca daca ai avut o relatie de lunga durata care s-a intrerupt ( nu ea de la sine ci "s-a intrerupt" unul dintre voi ) posibilitatea de impacare este foarte mare..chiar si dupa jumate de an, un an, mai multi ani. Eu nu sunt de aceeasi parere. Daca decizi sa nu, pai nu este, indiferent ce si cum..
Ai terminat cu o relatie, incepi alta, de ceva vreme. El inca mai vorbeste cu "fosta" ( valabil si invers, ea sa..cu "fostul"). Te deranjaza? da. Este imposibil sa nu te deranjeze. Te-ai intrebat vreodata de ce te deranjaza?.. cred ca nu. Te deranjaza pentru ca "ei" s-ar putea impaca? Te deranjaza pentru ca nu stii ce vorbesc?.. Te deranjaza pentru ca nu stii ce fac atunci cand ei se intalnesc?..Te deranjaza pentru ca iti este frica sa nu se "termine" relatia ta?.. Iti este frica?.. Ai momente cand gandurile navalesc in tine si pur si simplu nu le mai poti face fata?..momente in care nu poti sa le faci nici macar spate?.. Este normal. Daca nu ti se intampla probabil ai foarte multe momente cand nu iti pasa..si nu meriti ce ai. Exista si alt tip de "simtire" si anume acela in care iti pui intrebari despre "celalalt"..ce face, pe unde este, cu cine este, de ce este, te insala, nu te insala, te iubeste, nu te iubeste, ii pasa, nu ii pasa..si exeplele poate sa continue ele care este.. TOATE aceste "ganduri" nu fac decat sa te darame intr-o mai mica sau mai mare masura. Daca reusesti sa le rezisti, esti un erou demn sa primeasca premiul cel mare, "relatia perfecta".
La capatul celalalt al "relatiilor" se afla cei care nu mai au partener ( a ) si nici nu mai vor..persoanele care s-au ancorat in "trecut" si isi dau seama ce au pierdut sau la ce au renuntat.
Aceste persoane nu pot sa traiasca nici macar o zi fara sa se gandeasca la "fosta"("fostul") sau fara sa il / o sune sau sa ii trimita un mesaj ( sms, mail, scrisoare, fax..s.a.m.d.). Isi "dedica" viata unui scop pierdut inainte sa fie definit, si perseverenta lor poate sa deranjeze. Acest tip de "oameni" este foarte bine definit de notiunea de "egoism". Ei incearca sa ajunga la el / ea cu orice pret, prin orice mijloace: telefoane, mailuri, .. , prieteni comuni, .. si toate astea pentru a se "impaca". Termenul de "impacare" il consider a fi total nepotrivit pentru ca ar presupune o cearta prealabila..care nu este prezenta in toate cazurile. Intrebarea este daca "ei" vor REcomunica si spre ce ar putea conduce acest lucru..
Intrebari sunt multe, raspunsuri putine, aproape nici unul..
Concluzia mare ar fi si anume urmatoarea : "daca tot ai o relatie, lasa trecutul si nu trai in viitor"..si concluzia evident nu este a mea..
ce critic?
Pai:
1. Persoanele cu care ai avut o relatie si inca mai spera ca..
2. Persoanele care isi formeaza ganduri fara sa aiba motive
3. Persoanele care nu stiu daca sa fie fericite cu relatia prezenta, sa se intoarca la cea anterioara sau sa astepte in continuare "printul fermecat" sau "printesa preaminunata"
4. Persoanele care nu mai au relatie si cu toate astea se "implica" mai mult sau mai putin in relatia pe care el / ea o are acum cu alta persoana
Ce m-a determinat sa critic asta? NIMIC. "poetul" nu a vrut sa transmita nici un mesaj pe sub ascuns. ad literam.atat.